Curiozitatea este acea particularitate interactivă a unei fiinte prin care își explorează spontan ambiența și caută schimbări în structura sau dinamica acesteia. Probabil majoritatea viețuitoarelor sunt curioase pentru a supraviețui, dar omul a ridicat curiozitatea la rang de calitate fundamentală și o pune la baza tuturor conexiunilor și implicărilor proprii.
Numai impulsul de supraviețuire fără o curiozitate superioară, multiplu orientată, capabilă să cerceteze, să problematizeze și să răspundă tuturor provocărilor realului, nu ar duce la extrem de complicata rețea de unelte, tehnologii, proceduri de construcție și instituții specializate operant sau decizional, prin care omul modern își valorifică nelimitarea trupului și a minții.
Unul din cele mai elaborate fructe ale curiozității este știința. Ea oferă o lume mereu nouă, cu alte forme, interacțiuni, calități și evenimente, în funcție de acele legi naturale pe care omul le descoperă și le folosește pentru a extrage efecte din agregatul universului.
În mod paradoxal nu există o singură variantă de realitate, există atâtea lumi diferite cauzal câte tipuri de legi fundamentale și derivate extrage mintea curioasă din experiența și din resursele imaginative proprii.
De asemenea nu există un singur tip de individ, se poate spune că sunt miliarde, fiecare curios în felul său propriu, fiecare acceptând și respingând alte lucruri, fiecare dorind altă variantă de sine sau una imprevizibilă a semenului său, pentru a se simți în siguranță sau în pericol, pentru a se satisface și împlini.
Prin curiozitate omul intră într-un anume uman și tot prin curiozitate îl părăsește în favoarea altuia, iar procesul umanizării și reumanizării este infinit, la fel ca și frontierele curiozității.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu