...astazi am venit pe jos la lucru, si am simtit mirosul ademenitor al toamnei. Un miros puternic de frunze uscate si castane coapte. Vocile galagioase ale copiilor de gimnaziu si de undeva de departe, un clopotel ragusit ce-i chema pe bobocei la ore, m-au facut pentru cateva minute nostalgica. Mi-am revenit repede si mi-am continuat drumul. Un vant cald adia usor si parca pe o unda mi-au venit in minte versurile lui George Topîrceanu:
"S-a ivit pe culme Toamna
Zana melopeelor
Spaima florilor si...
Doamna Cucurbitaceelor"
Astazi se anunta cea mai frumoasa zi de toamna, la mine-n suflet!. Culorile toamnei si mirosul merelor coapte ma incarca cu o energie pozitiva! Mi se face dor de dulceata de nuci pe care o pregatea bunica pe timpul asta si de zacusca cu ciuperci pe care doar mama stie sa o gateasca! Uof... si iar ma ia nostalgia!
Ma opresc aici, pentru ca intarzii la lucru. In final, rezerv un loc special lui Nichita Stanescu....
"A venit, a venit toamna
Acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac,
Sau mai bine cu umbra ta!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu